Category Archives: Uncategorized

Demolez pereții unei debarale: îmi trebuie expertiză sau autorizație de demolare?

Dorești sau ai demolat deja pereții interiori ai unui apartament.

Te întrebi dacă ai nevoie de expertiză tehnică sau de autorizație de construire. Iată mai jos care este răspunsul:

Cele două răspunsuri au la bază două legi diferite. Una dintre ele se referă la autorizarea lucrărilor de construcții iar cealaltă la calitatea lucrărilor de construcții.

Astfel că, indiferent dacă este necesară sau nu autorizație de construire, aspect ce se stabilește prin Lege 50/1991, este necesar a se face expertiză tehnică.

Expertul tehnic, analizând faptele, va stabili dacă acele lucrări ce au fost realizate sau se propun a fi realizate se încadrează sau nu în prevederile art. 11 din legea mai sus menționate. La acest articol de lege se precizează când o lucrare de intervenție necesită sau nu autorizație de construire.

Dacă expertul stabilește că intervenția a vizat pereți fără rol structural, cu un caracter periodic, atunci demolarea nu intră sub incidența legii 50, deci nu este necesară autorizația de construire.

A nu se confunda lipsa necesității autorizației de construire cu lipsa necesității expertizei tehnice. Doar un expert tehnic poate stabili dacă și în ce condiții o modificare interioară de compartimentare se poate face. Acest aspect face subiectul Legii 10/1995 privind calitatea în construcții.

Ca și o concluzie: toate modificările interioare necesită expertiză tehnică; nu toate modificările interioare necesită autorizație de construire.

Doriți să faceți o actualizare de cadastru? Foarte simplu: aceasta se va face cu ajutorul expertizei tehnice care va preciza în clar că modificările fac obiectul art. 11 din Legea 50/1991.

 

Pereţi mulaţi sau piloţi foraţi?

Avem de făcut o sprijinire mai adâncă şi trebuie să alegem între pereţii mulaţi şi piloţii foraţi. Care din cele două variante este mai bună?

În primul rând prin modul de armare, pereţii mulaţi, având armătura distribuită pe feţele solicitate, au un consum mai mic.

Din punct de vedere al etanşeităţii pereţii mulaţi sunt mai buni decât piloţii foraţi.

Piloţii foraţi necesită obligatoriu un al doilea zid pentru finisare.

Tehnologia de realizare a pereţilor mulaţi induce mai puţine vibraţii în teren.

 

Ce soluţie dau dacă urmează să construiesc un subsol lângă o clădire existentă?

În cazul în care din diferite motive suntem nevoiţi să construim lângă o construcţie existentă dar trebuie să săpăm sub cota de fundare a acesteia, atunci trebuie să luăm măsuri pentru protejarea malurilor.

O astfel de soluţie general acceptată este cea a realizării unui perete de sprijinire care poate fi în funcţie de situaţie:

  • sistem berlinez de sprijinire cu profile laminate şi dulapi;
  • sistem de perete mulat din piloţi foraţi;
  • sistem de perete mulat din beton armat.

Acest sistem de sprijinire limitează zona de influenţă la zona închisă de perete.

Folosirea acestor sisteme elimină necesitatea obţinerii acordului vecinului.

Ce este o clasă de risc seismic. Iată lista clădirilor cu risc seismic ridicat.

Orice construcţie are un risc seismic. Acesta poate fi scăzut sau ridicat. Conform P100 există o încadrare clară în 4 clase de risc seismic.

Acestea sunt numerotate cu numere latine de la I la IV, în care IV reprezintă construcţiile cele mai sigure iar I cele cu pericol de prăbuşire.

Iată ce semnifică fiecare clasă de risc seismic:

– clasa de risc seismic IV- construcţiile noi, care respectă actualele norme de proiectare şi care în urma seismului nu vor înregistra avarii la nivelul structurii de rezistenţă;

– clasa de risc seismic III- construcţiile care nu respectă normele actuale şi care în urma seismului vor înregistra avarii nestructurale semnificative, dar nu vor înregistra avarii structurale;

– clasa de risc seismic II- construcţii care nu respectă normele actuale şi care vor înregistra avarii nestructurale şi structurale semnificative, necesitând intervenţii după seismic pentru consolidare;

– clasa de risc seismic I- construcţii care nu respectă normele actuale şi care prezintă risc de prăbuşire în caz de seism major.

Ce fac dacă am de făcut o săpătură adâncă lângă o construcţie existentă?

În cazul în care avem de făcut o săpătură adâncă lângă o construcţie existentă se impune necesitatea realizării unui sistem de sprijinire indeformabil.

Cel mai des folosit este peretele mulat din beton armat sau pereţii din piloţi foraţi.

Expertul tehnic este cel care poate recomanda folosirea unui tip de sprijinire sau a altuia.

 

Să facem subzidiri sau nu la o clădire de care ne lipim la calcan?

A existat la un moment dat moda de a se realiza subzidiri pentru clădirile fundate necorespunzător şi aflate pe limita de proprietate. E vorba de situaţia în care se realizează o construcţie nouă şi prin expertiză iese că fundaţia casei alăturate nu este fundată corespunzător sau la cota corectă şi atunci se fac subzidiri din beton simplu sau armat pentru a se coborâ fundaţia la cota corectă.

Asta pentru ca noua construcţie să nu afecteze construcţia alăturată.

Subzidirea implică automat şi acordul vecinului deoarece urmează să faceţi intervenţii pe o clădire care îi aparţine.

În general este de preferat să evitaţi realizarea de subzidiri din 2 motive principale:

1. este necesar acordul vecinului;

2. subzidirea implică coborârea cotei de fundare doar pentru un singur zid al construcţiei şi realizarea de lucrări sub o construcţie la care terenul de fundare, deşi necorespunzător, are deplasările consumate; realizarea intervenţiei în terenul de sub fundare duce la schimbarea echilibrului existent şi până la re-aşezare vom avea parte de fisuri şi crăpături noi; de aceea cel mai bine este să nu intervenim sub construcţia alăturată, pentru a evita alte probleme în timp.

Şi atunci ce soluţii putem adopta?

Vă dau mai jos câteva măsuri prin care puteţi evita subzidirile clădirilor alăturate:

– realizarea de fundaţii continue dar dezvoltate pe o singură direcţie, adică pe cea perpendiculară pe calcan; în acest fel nu vom deschide o săpătură deschisă pe limita de proprietate iar influenţa este redusă şi locală; pe cealaltă direcţie se vor face legături între fundaţii prin grinzi de echilibrare;

– realizarea de fundaţii izolate legate prin grinzi de echilibrare; influenţa va fi doar una locală şi fără deschiderea de săpături lungi pe fundaţia de calcan;

– realizarea de fundaţii retrase, urmând ca scoaterea clădirii pe limita de proprietate să se facă prin ieşirea în consolă.

V-am dat mai sus doar trei exemple prin care puteţi evita subzidirile.

Tratarea betonului după turnare

Tratarea betonului după turnare are scopul de a asigura atingerea caracteristicilor acestuia în condiţiile reale de teren:

– păstrarea la poziţie a cofrajelor;

– acoperirea suprafeţei betonului cu folie impermeabile la vapori, fixate la margini şi la îmbinări pentru a preveni uscarea;

– amplasarea de învelitori umede de beton, prin udare cu apă;

– tratarea betonului trebuie să se facă în jur de 1-5 zile în funcţie de temperatura mediului ambient, cu cât e mai scăzută cu atât se va trata o durată mai mare.

Fisuri în placa de beton- probleme structurale?

Nu toate fisurile în placa din beton armat sau în grinzi denotă probleme structurale. Ba chiar din contra, trebuie ştiut că betonul lucrează în stare fisurată, singura care poate asigura intrarea în lucru a betoanelor.

Dar vorbim de fisuri, nu de crăpături. Fisurile sunt de vizibile, dar de ordinul micronilor, adică nu poţi introduce în ele un ac de cusut.

Fisurile pot apărea din două motive principale: fisurarea la contracţie, mai vizibilă dacă nu s-au luat măsuri de protejare ulterioare betonării, şi fisurarea din încărcări până la intrarea în lucru a armăturilor.

Cu cât se folosesc betoane cu rezistenţă mai mare, cu atât mai mult se impun măsuri mai stricte privind protejarea ulterioară betonării. Betoanele mai rezistenţe au un conţinut mai mare de beton, deci sunt mai sensibile la contractile din perioada de întărire.

Expertiză tehnică apartamente pentru Bancă -obţinere credit

Dacă ai de vânzare un apartament dar ai făcut modificări interioare şi astfel cadastrul nu mai corespunde cu realitatea de pe teren, vei avea nevoie de o expertiză tehnică realizată de un expert tehnic autorizat.

Nu se vor acorda credite dacă un expert tehnic autorizat nu va da un raport scris care să confirme că modificările interioare din apartament nu afectează structura de rezistenţă.